Camera memorială Bányai János

(Odorheiu Secuiesc, Vila Haberstumpf)

Cercetător pătimaş, savant fără seamăn, specialist eminent, sfetnic de încredere, călător inepuizabil, interlocutor sociabil şi cu bun simţ al umorului,  sprijin dezinteresat pentru semeni, prieten de încredere, bun cunoscător al Ţinutului Secuiesc, fiu de nădejde al Harghitei şi al împrejurimilor ei, referent de excepţie şi educator polivalent, Bányai János s-a născut la 6 noiembrie 1886 la Târgu Secuiesc. După terminarea claselor elementare şi ale celor civice din epocă, îşi continuă studiile la şcoala normală din Cluj şi la Institutul Pedagogic Superior din Budapesta.
În anul 1908 predă ştiinţe ale naturii la Abrud, unde se evidenţiază  ca organizator de educaţie şi de fondator al unui muzeu şcolar.
În anul şcolar 1912-1913 intreprinde un voiaj de studiu la Jena şi la Academia Minieră din Berlin.
În anul 1913, apoi în anul 1921 este ales colaborator extern  al Institutului Geologic din Budapesta, respectiv din Bucureşti.
În anul 1914 i se oferă un post la Constantinopol, iar în anul 1916 este numit secretar al Muzeului de Rechizite Ş colare din Budapesta.
Predă în şcoala civică din Kovin (Serbia), organizează activitatea şcolii medii (liceu) de stat, a muzeului colegiului romano-catolic  şi a şcolii normale reformate din Odorheiu Secuiesc, conduce activitatea arhivistică a şcolii normale de stat din Cristuru Secuiesc,  a şcolilor din Târgu Secuiesc şi din Zlatna.
În anul 1926 studiază în cadrul Hopkins Marine Station apele sărate din Kalifornia.
În anul 1927 este invitatul Asociaţiei Maghiare de Geografie.
În anul 1927 Asociaţia Maghiară a Ştiinţelor Naturii l-a distins cu marele premiu BUGAT  pentru lucrarea intitulată „Condiţiile geologice ale aragonitului de la Corund”.
În anul 1931 ajunge la Odorheiu Secuiesc, unde pe lângă activitatea sa de profesor desfăşoară şi activitate de geolog şi ,continuând linia spirituală a lui Orbán Balázs, devine redactorul-şef al revistei de popularizare a Ţinutului Secuiesc şi a poporului secuiesc intitulată Székelység (Secuimea), care a apărut rimp de 14 ani.
Rezultatel muncii sale de cercetare sunt publicate în mai mult de 100 de publicaţii independente, iar numărul lucrărilor sale de popularizare a ştiinţelor depăşeşte 500.
În anul 1940 este ales membru al Asociaţiei Geologice.
În cepând cu anul 1941devine vicepreşedinte al „Asociaţiei Băilor din Ţinutul Secuiesc şi din Ardealul de Răsărit” şi conducătorul activităţii „Institutului de cercetare a apelor minerale Orbán Balázs”.
În anul 1947 acceptă cercetarea minereurilor de fier din Ţinutul Secuiesc, ca rezervă naturală a Regiunii Autonome Maghiare.
În anul 1965 Asociaţia Maghiară de Geologie îl distinge cu diploma de aur pentru activitatea sa ştiinţifică şi pentru munca sa depusă în slujba prieteniei dintre  popoare.
Activitatea sa de cercetare de şase decenii cuprinde cercetări geologice, cercetarea hidrocarburilor, cercetări de inginerie geologică, analize ale minereurilor, tema-i preferată fiind cercetarea şi analiza metalografică şi microchimică a diferitelor minereuri.
În conformitate cu opiniile profesorului Vofkori László publicate în revista művelődés (culturalizare) în anul 1974 cu ocazia aprecierii moştenirii ştiinţifice a lui Bányai János, calităţile sale au fost sârguinţa, iubirea manifestată faţă de ştiinţe, comportamentul  lipsit de  vanitate, inepuizabil în îmbogăţirea cunoştinţelor, blândeţea, prietenia statornică, omenia şi respectul manifestat faţă de oamenii de ştiinţă. A fost preocupat de botanică, de paleobotanică, de ecologie, de turistică, de sănătate publică, de terapie balneară, de politică, de tot ce era de interes public. Nu puţine sunt nici scrierile sale de pedagogie şi de educaţie. Lucrările sale au apărut în cele mai variate reviste ştiinţifice şi/sau literare, cum ar fi: Botanikai Közlemény(Publicaţie botanică), Földrajzi Közlemény (Publicaţie geogrefică), Orvostudományi Közlemény (Publicaţie medicală), Hidrológiai Közlöny (Buletin Hidrologic), Természettudományi Közlöny (Buletin de ştiinţe ale naturii),Földtani Közlöny (Buletin geologic), Turisztikai Közlöny (Buletin turistic), Erdélyi Irodalmi Szemle (Cronică literară transilvană), Erdélyi Múzeum (Muzeul Transilvan), Vasárnapi Újság (Ziar duminical) şi Székely Újság (Ziar Secuiesc).