Despre muzeu

Muzeul Haáz Rezső din Odorheiu Secuiesc este un muzeu etnografic, de istorie locală, de artă și de științele naturii al zonei centrale a Secuimii – teritoriu ce se situează în partea sud-estică a Transilvaniei –, adică al fostului Scaun al Odorheiului. Conform organizării administrative de astăzi, arealul de culegere al muzeului include părțile vestice ale județului Harghita, adică teritoriile dintre cele două Homoroade, respectiv cele de pe lângă cursul superior al Târnavei Mari și Mici. Populația acestui areal este reprezentat de secui, cea mai estică grupă a națiunii maghiare (împreună cu ceangăii). S-a păstrat ca un teritoriu pur maghiar al unei Transilvanii, care din punct de vedere etnic prezintă o structură mozaicată.
Muzeul Haáz Rezső este una dintre cele mai vechi instituții de educație și cultură atât pe plan local, cât și pe plan transilvănean. Primul inventar (Protocollum) din anul 1797 al colegiului reformat, instituție fondată de către contele János Bethlen, s-a păstrat până în zilele noastre, și este o dovadă a faptului, că pe lângă bibliotecă, au fost depuse și bazele unei colecții de antichități, de numismatică și de geologie. Tot atunci a existat deja un sertar de fizică și științele naturii, o colecție a curiozităților naturale, a relicvelor, a stemelor patronilor și a steagurilor. Pe când alte inițiative au rămas fără rezultat, colecția de artă populară fondată de către profesorul de desen Rezső Haáz (1883–1958), numărând aproximativ patru mii de obiecte, și-a dobândit baza unui muzeu individual. Colecția este publică din 1913, iar în 1950 a devenit un muzeu de stat (de raion).
Instituția a primit un sediu propriu doar în anul 1968, căreia în 1978 i-a fost anexată clădirea Galeriei Permanente. La vremea respectivă a fost amenajată și camera memorială László Tompa și Sándor Tomcsa. În 1990 instituția s-a reunit cu Biblioteca Științifică a orașului, o bibliotecă muzeală, cu 76 000 de volume, din care s-a dezvoltat de fapt muzeul însuși odinioară. În 1994 colecția publică a revenit în custodia orașului, devenind o instituție independentă, cu statut de persoană juridică. Conducerea orașului, realizând importanța instituțiilor culturale în condiția existenței minoritare, le-a susținut pe acestea într-o măsură, care era de neimaginat până atunci. Muzeul a primit terenul de un hectar din fața mormântului lui Balázs Orbán de la Seiche, unde începând cu anul 1972 a fost ridicat șirul porților secuiești, ceea ce reprezintă baza unei secțiuni în aer liber.