Expoziție comemorativă al pictorului Maszelka János
Artist plastic maghiar din Ardeal, organizator de activități culturale.
(24 ianuarie 1929, Sighetul Marmației – 20 decembrie 2003, Odorheiu Secuiesc)
Familia sa s-a stabilit la Odorheiu Secuiesc în 1935.
În anii 1940 a frecventat un curs de desen al profesorului Ferenc Rezső Haáz, fondatorul muzeului, iar apoi la gimnaziu profesorul de desen ia fost József Teleky, astfel el a fost încurajat de cei doi, să- și aleagă cariera de artist plastic. Accesul la învățământul superior i-a fost facilitat de József Bene, grafician, pictor, ornator de carte, care după un turneu pentru descoperirea tinerelor talente, l-a dus la Cluj.
Între anii 1949–1955, a urmat cursurile Institutului de artă plastică Ion Andreescu, avându-i ca profesori pe artiștii plastici: Ciupe Aurel, Imre Nagy, Béla Abodi Nagy, József Bene, Tibor Kádár, Gábor Miklóssy.
În anul 1955 s-a întors la Odorheiu Secuiesc, și și-a desfășurat activitatea în atelierul de creație al Clubului Muncitoresc Gábor Áron, alături de alți artiști plastici contemporani: László Kraft, György Nagy, Áron Orbán, Lajos Sepsi, József Székely, respectiv Károly Rösler și Árpád Verestóy. Acești artiști, care colaborau la atelierul de creație, au întemeiat de fapt și au dat viață unor creații de pictură și sculptură, exercitând o influență benefică asupra localnicilor, întrucât ajutau și promovau tinerele talente.
Între anii 1959–1961, în calitate de artist plastic recunoscut, a predat la Liceul Pedagogic.
Între anii 1962–1989, a fost coordonatorul cercurilor artistice de specialitate, îndrumător artistic la Casa de Cultură.
Între anii 1974–1976 a fost directorul Taberei Internaționale de Creație de la Lăzarea, la care a participat ani la rând.
În anul 1978 a fondat Galeria de Artă din Odorheiu Secuiesc, pe care a îmbogățit-o cu opere valoroase, datorită relației pe care o avea cu artiști plastici.
A fost unul din organizatorii, conducătorii taberei de creație artistică de la Mărtiniș, după 1978.
S-a preocupat permanent de valorificarea și cunoașterea operelor de artă, din trecut și prezent în beneficiul locuitorilor din Odorheiu Secuiesc. A dat o mare atenție și artiștilor mai puțin cunoscuți de pe plan local, ajutându-i să își prezinte operele, la vernisaje individuale și de grup. La începutul anilor `80, a organizat săptămânal la Casa de Cultură Universitatea Populară.
Timp de patru ani a fost angajat al Muzeului, perioadă în care a strâns și a ocrotit patrimoniul pe care la colecționat. După ce s-a pensionat, ani de-a rândul, a ajutat Casa de Cultură, cu sfaturi, cu idei, cu proiectarea afișelor. El s-a dedicat în aceeași măsură vieții culturale publice, cât și pentru crearea operelor personale.
De mai multe ori și-a asumat roluri în spectacolele prezentate de Teatrul Popular din Odorheiu Secuiesc, contribuind și la realizarea decorului scenic, lucrând totodată pentru Miklós Tompa, László Hunyadi, Levente Kovács, Árpád Visky. Sándor Tomcsa i-a scris piesa de teatru, individualizată, intitulată Slabe mai sunt vinurile („Gyengék a borok”).
Tablourile sale se regăsesc în numeroase case și colecții personale din țară și din străinătate.
A fost membru al Breslei Barabás Miklós.
Peisajele și portretele sale au dat viață regulat numeroaselor vernisaje, care au îmbogățit viața culturală.
Expoziții personale a avut la:
Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Tîrgu Secuiesc (1968), Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Vlăhița, Miercurea Ciuc (1971), Tîrgu Mureș, Arad (1973), Praid, Odorheiu Secuiesc (1975), Cluj- Napoca (1976), Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc (1978), Satu Mare (1980), Corund, Sânpaul, Miercurea Ciuc (1981), Odorheiu Secuiesc (1984), Odorheiu Secuiesc (1989), Mărtiniș (1992), Nagykanizsa, Budapesta, Odorheiu Secuiesc (1993), Budapesta (1994), Gyöngyös (1996), Budapesta (1998), Odorheiu Secuiesc (1999), Odorheiu Secuiesc (2002), Budapesta (2004), Odorheiu Secuiesc (2009), Ráckeve (2018), Budapesta (2019).
A participat la expoziții de grup cu artiști renumiți în orașele mari ale Transilvaniei, la Budapesta, Békéscsaba, Székesfehérvár și în orașul suedez Kristianstad.
În anul 2002, Consiliul Județean Harghita la decorat pentru întreaga activitate artistică, apoi tot la Miercurea Ciuc a primit din partea Galeriei Visual Art o distincție pentru întreaga sa activitate.
În anul 2004 a primit post mortem distincția Pro Cultura Scaunului Odorhei.
„Creatorul dăruiește și cere. Lui János Maszelka ia dăruit o viață pe care a traversat-o cu credință, și încredere în vocația sa, el fiind un simbriaș devotat al comunității noastre. Prin munca sa cinstită și respectuoasă, a încălecat doi cai deodată, conform zicalei.
Activitatea sa creatoare l-a legat de creator și de natură, astfel că puritatea și diversitatea creației l- au făcut umil în fața imensității creației, dându-i certitudini solide în activitatea creatoare, de la început până la sfârșit. Zilnic își pleca capul în fața oportunităților oferite, pentru a le transpune în vibrațiile picturilor, pe care cu credința sa, să le îmbogățească, s-au să le simplifice așa cum trebuiau să-i corespundă undelor sufletului său. Prin mesajele picturilor sale îl pune în temă pe spectator, cu fenomenele ce-l înconjoară, atrăgându-i atenția asupra diversității meleagurilor natale, liniștindu-i sufletul cu sublimările de care ne privează trecerea galopantă a timpului.
Marele templu al creației rămâne. Ceasul solar este acoperit de nori grei. Timpul se oprește, admirația încetează, rămân numai amintirile. Spiritul care strălucea ca raza soarelui, sufletul creator, a fost chemat de Atotputernicul. Tabloul a dispărut, a rămas o ramă goală pe peretele imens al spațiului si timpului.”
Márton Árpád, pictor
Mulțumim pentru împrumutul obiectelor de artă: familiei Maszelka, persoanelor fizice din Odorheiu Secuiesc și Miercurea Ciuc, Centrul Cultural și de Artă Lăzarea, Direcția Județeană pentru Cultură Harghita, Primăria Mărtiniș, Galeria de artă din Mărtiniș, Casa de Cultură Odorheiu Secuiesc, Muzeul Secuiesc al Ciucului.
Realizatorii expoziției: Muzeul Haáz Rezső și Primăria Odorheiu Secuiesc;
Sponsor: Maxoll SRL.
Bază de date digitală
Digitizarea lucrărilor de artă al pictorului János Maszelka se realizează cu sprijinul technic și profesional al Muzeului de Etnografie din Budapesta.