Porți secuiești, ștergare...
Colecţia etnografului Szinte Gábor
9 august – 30 septembrie 2017.
Un program ştiinţific al Muzeului de Etnografie din Budapesta este expunerea moştenirii cercetătorilor renumiţi. Patrimoniul lui Gábor Szinte (1855–1914), profesor de desen, colecţionar, fotograf, artist este unul dintre cei mai valoroşi moşteniri în acest sens. El a fost pionier în cercetarea tipurilor de case, a porţilor secuieşti, ai stâlpilor funerari şi ale bisericilor de lemn din Transilvania. Prin desenele şi fotografiile sale, Szinte a documentat capodopere importante atât cercetării etnografice, cât şi pentru ocrotirea monumentelor istorice. La începutul secolului XX, în mişcarea de documentare şi de protecţie a monumentelor a devenit unul dintre cei mai activi membrii ai grupurilor de pictori, graficieni, profesori de desen şi arhitecţi. Ca urmare a finanţării ministeriale din anii 1910–1913, o parte a patrimoniului material şi a desenelor, fotografiilor colectate şi făcute de el au ajuns în colecţia Muzeului de Etnografie din Budapesta. Realizatorii expoziţiei au selectat dintr-un număr de peste trei sute de fotografii şi aproape o sută de desene, pentru a prezenta strânsa legătură între arta populară şi mediul natural mai ales din zonele locuite de secui.
De numele lui Gábor Szinte se leagă descoperirea şi desenarea celei mai vechi porţi secuieşti, care s-a ridicat în faţa mănăstirii romano-catolice din Călugăreni (datat 1673). El a avut un rol primordial şi în educarea artistică. Din punctul său de vedere, educarea artistică este în strânsă legătură cu cultura populară şi cu ornamentica naţională. Pornind de la ideea liricii naţionale şi a poeziilor populare, el pledează pentru culegerea tuturor elementelor artistice ale poporului, „de la porţile secuieşti la ultimul ştergar”. Părerea sa este, că motivele naţionale trebuie aranjate în sistem ornamental, şi sarcina cea mai importantă a profesorilor de desen este de a preda aceste motive şcolarilor, contribuind astfel la popularizarea acestora.
Pentru o legătură mai bună cu tânăra generaţie, expoziţia oferă un program interactiv, prin care se poate decora virtual o poartă secuiească şi se poate crea ornamente proprii, dar şi prin vizionarea filmelor contribuie la o cunoaştere mai bună şi mai obiectivă a culturii populare.
Expoziţia Muzeului de Etnografie din Budapesta
Curatori: Timea Bata, Zsuzsanna Tasnádi